- omográf
- adj. m. (sil. -graf), pl. omográfi; f. sg. omográfã, pl. omográfe
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
omográf
Look at other dictionaries:
omograf — OMOGRÁF, Ă, omografi, e, adj., s.n. (Cuvânt) care se scrie la fel cu alt cuvânt, dar diferă de acesta (de obicei) din punct de vedere fonetic. – Din fr. homographe. Trimis de mihvar, 26.02.2008. Sursa: DEX 98 omográf adj. m. (sil. graf), pl.… … Dicționar Român
omografie — OMOGRAFÍE, s.f. Faptul sau însuşirea de a fi omograf; situaţia în care se află două cuvinte omografe. – Din fr. homographie. Trimis de mihvar, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 omografíe s. f. (sil. gra ), art. omografía, g. d. art. omografíei; pl.… … Dicționar Român
omografic — OMOGRÁFIC, Ă, omografici, ce, adj. Referitor la omografie, de omograf. – Din fr. homographique. Trimis de oprocopiuc, 03.05.2004. Sursa: DEX 98 omográfic adj. m., pl. omográfici; f. sg. omográfică, pl … Dicționar Român
homograf — HOMOGRÁF, Ă adj. v. omograf. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN … Dicționar Român
omogramă — omográmă s. f., pl. omográme Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic OMOGRÁMĂ s.f. (lingv.) Cuvânt care are aceeaşi grafie cu un altul de origine diferită; omograf. [cf. it. omogramma]. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007.… … Dicționar Român
